Plan de evacuare dacă stai la bloc: pas cu pas

Peste 70% din populația urbană a României locuiește la bloc. Multe dintre blocurile astea au fost construite în perioada comunistă, cu norme de rezistență din anii ‘70-‘80 — norme care nu au fost gândite pentru un cutremur de peste 7.5 grade.

Nu zic că blocul tău se va prăbuși. Zic doar că e important să știi cum ieși din el rapid și organizat, cu lucrurile esențiale, fără panică.

Cunoaște-ți blocul

Ia-ți 15 minute și fă un tur simplu. Probabil nu ai făcut niciodată asta cu atenție:

Scările

• Câte scări are blocul tău? Majoritatea au doar una.
• Sunt libere sau pline de cărucioare, biciclete, cutii? În multe blocuri, scara e un depozit. Dacă e cazul, vorbește cu asociația de proprietari — într-un incendiu, o scară blocată poate deveni o capcană.
• Ușa de la parter se deschide spre interior sau spre exterior? După un cutremur, dacă se deformează cadrul, o ușă care se deschide spre interior poate fi mult mai greu de forțat.

Ieșirile

• Blocul tău are o singură ieșire sau mai multe?
• Există ieșire de urgență pe spate?
• Subsolul are ieșire separată?

Liftul

• Într-un cutremur sau incendiu, nu folosești liftul. Niciodată.
• Dacă ești în lift când începe cutremurul: apasă toate butoanele, coboară la primul etaj care se deschide și ia-o pe scări.

Adăpostul de protecție civilă

• Multe blocuri din România au adăposturi la subsol. Verifică dacă al tău are.
• Du-te și uită-te: e accesibil? E transformat în beci? Are ventilație?
• Dacă nu știi, întreabă administratorul sau verifică pe site-ul ISU din județul tău.

Planul de evacuare

1. Stabilește două puncte de întâlnire

Punctul A (aproape): un loc la mai puțin de 200 de metri de bloc, în spațiu deschis. Poate fi parcarea supermarketului, parcul din fața blocului sau curtea școlii. Important e să fie departe de clădiri înalte și ușor de găsit.

Punctul B (departe): un loc la 2-5 km distanță, în cazul în care zona ta e grav afectată. Poate fi casa unui prieten sau a unei rude într-un alt cartier.

Asigură-te că fiecare membru al familiei știe unde sunt ambele puncte. Inclusiv copiii.

2. Pregătește un rucsac de urgență

Un rucsac mic (20-25 de litri), care stă mereu lângă ușa de intrare:

• Copii ale actelor (buletin, pașaport, acte de proprietate) într-un plic impermeabil
• 500-1.000 de lei cash, în bancnote mici
• Powerbank încărcat și cablu
• Lanternă cu baterii
• Două sticle de apă de 0.5 litri
• Câteva batoane energetice
• Medicamentele esențiale pentru trei zile
• Un fluier de urgență — ca să poți semnaliza dacă ești blocat
• Două-trei măști FFP2

Toate astea costă sub 200 de lei (fără cash) și încap într-un rucsac mic.

3. Stabilește regulile cu familia

Scrie pe o foaie următoarele reguli și pune-o pe interiorul ușii de la intrare:

1. Cutremur? Sub masă sau sub tocul ușii. După ce se oprește: închide gazul, ia rucsacul, coboară pe scări. Nu te întoarce după nimic.
2. Incendiu? Atinge ușa cu dosul palmei. Dacă e fierbinte, nu o deschide — caută altă ieșire. Dacă e rece, deschide ușor, coboară aplecată. Acoperă gura cu un tricou ud.
3. În orice situație: mergem la Punctul A. Dacă nu putem ajunge acolo, mergem la Punctul B. Ne sunăm, dar nu așteptăm confirmarea — mergem direct.

4. Fă un exercițiu

Serios. Cronometrează cât durează să cobori de la etajul tău până la ieșirea din bloc, pe scări, cu rucsacul.

Orientativ:

• Etajul 4 — cam două minute
• Etajul 8 — cam patru minute
• Etajul 10 — cinci-șase minute

Fă exercițiul cu copiii. Nu-l transforma într-un lucru înfricoșător — fă-l ca pe un joc. „Hai să vedem cât de repede putem coborî pe scări!” Copiii care au exersat reacționează mult mai rapid decât cei care nu au.

5. Vorbește cu vecinii

Știi cine locuiește lângă tine? În România, cultura vecinătății încă există — folosește-o.

• Cine e vârstnic și ar putea avea nevoie de ajutor pe scări?
• Cine are copii mici?
• Cine are pregătire medicală?
• Cine are mașină și ar putea transporta oameni?

Într-un cutremur serios, serviciile de urgență vor fi copleșite. Primele ore depind de tine și de vecinii tăi.

Sfaturi specifice pe etaje

Parter — etaj 2: Evacuarea e rapidă. Riscul principal e căderea obiectelor de pe fațadă — bucăți de tencuială, geamuri, elemente de balcon. După ce ieși, îndepărtează-te imediat de clădire, la minimum 20 de metri.

Etaj 3 — 6: Evacuarea durează două-patru minute. Cel mai mare risc e panica pe scări. Mergi constant, nu alerga. Ține-te de balustradă.

Etaj 7 — 10+: Evacuarea durează patru-șapte minute. Verifică-ți rucsacul înainte să pleci — nu te mai întorci după el. Dacă ai probleme de mobilitate, planifică din timp. Vorbește cu vecinii de pe palier — cine te poate ajuta să cobori?

Desenează-ți harta

Ia o foaie A4 și desenează simplu:

1. Planul apartamentului tău
2. Ușa de ieșire principală și cea alternativă (dacă există)
3. Scara blocului
4. Ieșirea din bloc
5. Drumul până la Punctul A
6. Un drum alternativ (în caz că primul e blocat)

Pune harta pe frigider sau pe interiorul ușii. Toată lumea din casă trebuie să știe unde e.

Numere de urgență

Serviciu	Număr
Urgențe generale	112
Pompieri / SMURD	112 (solicită pompieri)
ISU local	Caută pe isuj.ro
Poliție locală	Pe site-ul primăriei
Gaz (Distrigaz/E.ON)	Pe factura de gaz
Curent (Distribuție Energie)	Pe factura de curent

Scrie numerele astea pe hârtie și pune-le atât în rucsac, cât și pe frigider.

---

În ghidul nostru complet de 72 de ore, ai șabloane printabile pentru planul de evacuare, liste de echipament cu link-uri directe și trei variante de buget. Îl găsești în secțiunea Magazin.