Ce înseamnă războiul din Ucraina pentru tine, ca român

România nu e în război. Dar stăm fix lângă unul.

Avem 650 de kilometri de graniță cu Ucraina și ieșire la Marea Neagră, unde flota rusă e prezentă activ. Găzduim baze NATO la Deveselu, Kogălniceanu și Câmpia Turzii. Suntem aliați, ceea ce e foarte bine — dar înseamnă și că nu suntem invizibili.

De când a început conflictul în februarie 2022, au fost incidente reale pe teritoriul nostru. În septembrie 2023, un fragment de dronă a fost găsit la Plauru, în Tulcea. Oameni din Constanța și Suceava au primit alerte RO-ALERT. N-a pățit nimeni nimic, dar lucrurile astea se întâmplă la noi, nu într-o țară îndepărtată.

Ideea nu e să intri în panică. Ideea e să înțelegi situația și să faci câteva lucruri simple care te pun într-o poziție mult mai bună dacă lucrurile se complică.

Cum te poate afecta concret

Energia

România produce cam 80% din energia pe care o consumă, ceea ce e un avantaj mare față de vecini. Problema e că rețeaua e veche. Transformatoarele de înaltă tensiune au 30-40 de ani, iar un atac cibernetic sau o avarie în cascadă poate lăsa județe întregi fără curent.

Nu e un scenariu inventat. În iarna 2023-2024, Republica Moldova — la granița noastră — a trecut prin tăieri de curent după ce Rusia a oprit livrările de gaz. Ce s-a întâmplat acolo poate să ne dea de gândit.

Ce poți face:

Ține acasă lanterne cu baterii de rezervă, suficiente pentru cel puțin 3 zile
Un radio portabil cu baterii — când pică curentul, pică și internetul și televizorul
Powerbank-uri încărcate permanent (cel puțin 20.000 mAh)
Dacă ai centrală pe gaz, verifică dacă știi cum funcționează fără curent

Aprovizionarea

Războiul din Ucraina ne-a arătat cât de repede se pot schimba lucrurile. În primele săptămâni, prețul uleiului s-a triplat în România, iar la făină au fost cozi. Nu pentru că nu aveam făină, ci pentru că toată lumea a intrat în panică în același timp.

Tensiunile din Orientul Mijlociu și situația din Marea Roșie afectează transportul maritim global. Asta se simte la prețuri, chiar dacă nu la disponibilitate. Dar dacă lucrurile se agravează, diferența dintre „scump” și „indisponibil” se poate face rapid.

Ce poți face:

Ține acasă un stoc rotativ de alimente de bază pentru două săptămâni — conserve, paste, orez, ulei. Nu hamstereală, ci lucruri pe care le consumi oricum și le înlocuiești pe măsură ce le folosești
Medicamentele esențiale pentru 30 de zile, mai ales cele pe rețetă
Cash acasă: cel puțin 500-1.000 de lei, în bancnote mici. Dacă pică POS-urile, cardul nu te ajută cu nimic

Atacurile cibernetice

România e țintă frecventă. În 2022, site-urile Ministerului Apărării, ale mai multor bănci și ale unor instituții publice au fost atacate de grupul pro-rus Killnet. Au fost atacuri de supraîncărcare (DDoS), nu distructive, dar au arătat că vulnerabilitățile există.

Un atac serios asupra infrastructurii critice — rețea electrică, apă, comunicații — e considerat de NATO drept unul dintre cele mai probabile scenarii de conflict hibrid.

Ce poți face:

Fă backup offline la documentele importante pe un stick USB și ține-l în kitul de urgență
Nu depinde de o singură bancă — ai conturi la cel puțin două bănci diferite
Scrie pe hârtie numerele de urgență și numerele de telefon ale familiei. Telefonul poate fi descărcat. Hârtia nu se descarcă niciodată
Verifică unde e cel mai apropiat adăpost de protecție civilă din zona ta

Cutremurele — un risc amplificat de context

România e pe primul loc în UE la risc seismic. Zona Vrancea produce cutremure majore la intervale de 30-40 de ani. Ultimul a fost în 1977, cu magnitudinea 7.4. Au trecut 49 de ani.

Într-un context geopolitic tensionat, un cutremur major ar pune presiune enormă pe resursele statului, care ar fi deja parțial ocupate cu securitatea granițelor. Ajutorul internațional ar veni, dar probabil mai lent decât în vremuri liniștite.

Ce poți face:

Pregătește un kit de 72 de ore (avem un articol dedicat pe blog)
Stabilește un plan de evacuare din bloc, cu familia
Alege un punct de întâlnire pe care toți membrii familiei îl cunosc

Ce nu trebuie să faci

Nu intra în panică. România e în NATO și în UE. Avem aliați puternici și mecanisme de apărare colectivă.

Nu hamsteriza. Stocul rotativ înseamnă să ai cu o săptămână-două în plus față de cât ai în mod normal. Nu să golești rafturile.

Nu ignora. „La noi nu se poate întâmpla” e un lucru pe care l-au spus și ucrainenii în ianuarie 2022.

Ce se întâmplă în lume și de ce contează pentru noi

Nu doar Ucraina e importantă. Trăim în cea mai instabilă perioadă de după Războiul Rece:

Ucraina-Rusia — război activ la 650 km de București. Suntem aliați NATO, ceea ce înseamnă protecție, dar și responsabilitate și expunere
Iran-Israel și SUA — escaladarea din Orientul Mijlociu afectează prețul petrolului și rutele de transport maritim. Asta se simte la pompă și la raft
China-Taiwan — dacă escaladează, lanțul global de semiconductori se oprește. Asta ar însemna lipsă de electronice, mașini și echipamente medicale, inclusiv în România
Schimbările climatice — vara 2023 a adus peste 45 de grade în România. Seceta afectează agricultura, iar inundațiile din 2024 au arătat că infrastructura noastră nu face față

Niciuna dintre aceste crize nu te va afecta direct mâine dimineață. Dar oricare dintre ele poate produce efecte în România în următoarele 12-24 de luni.

Un singur lucru de făcut azi

Dacă tot articolul ăsta te-a convins de un singur lucru, fă asta chiar azi: ia o foaie A4 și scrie pe ea numerele de telefon ale familiei, adresa ISU din județul tău, punctul de întâlnire în caz de urgență și locul unde ții kitul. Lipește foaia pe interiorul unui dulap din bucătărie.

Durează 10 minute. Și poate face o diferență uriașă.

Ghidul nostru complet de 72 de ore acoperă tot ce ai nevoie ca să fii pregătit, cu liste de cumpărături, link-uri directe și 3 variante de buget. Îl găsești în secțiunea Magazin.